"Harul Domnului nostru Iisus şi dragostea Lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toţi. Amin!"


Biserica "Sfântul Nicolae" - monument istoric
Com. Spulber - Jud. Vrancea


Biserica Comunei Spulber este asezată pe malul drept al râului Zăbala la poalele muntelui Tojani, acoperit de brazi, ce îşi întind cetina până la marginea satului. Nu există acte oficiale care să ateste un locaş de cult pe locul actual al Bisericii mai devreme de anul 1840. Cu toate acestea, tradiţia locului şi anumite descoperiri arheologice recente, redau cu mare certitudine faptul că mai înainte de această dată, aproximativ secolele XVI-XVII, aici a existat  un mic lăcaş de cult cu viaţă monahicească de obşte, cel mai probabil un schit. Dovadă stau descoperirile din anii 1987 şi 1990 când în partea de sud a cimitirului, Ghincea Cristian (paracliserul bisericii), săpând un mormânt, a descoperit aproape de aleea de acces către casa de hram, mai multe morminte, foarte vechi, cel mai probabil din secolele mai sus enumerate. De menţionat este şi faptul că în primii ani după construcţia actualului lăcaş (1840-1860), preoţii slujitori erau monahii care mai rămăseseră din obştea de altădată. La anul 1840 este construită biserica, ctitorie a credincioşilor satului de la acea vreme, din lemn şi acoperită cu şindrilă pe temelie de piatră de râu. Între anii 1840-1860, aşa cum aminteam, la această biserică au slujit diferiţi monahi. Nu li se cunosc numele. Biserica avea pictură pe pânză în ulei doar pe catapeteasma prinsă pe scândură. După anul 1860 la Biserica comunei Spulber vor sluji, pe perioade scurte mai multi preoţi misionari trimişi de Episcopia Romanului, de care la vremea aceea aparţinea şi această parohie. În anul 1924 biserica va fi renovată, schimbându-i-se şindrila şi căptuşindu-se exteriorul cu scândură. Tot în această perioadă se va construi şi o clopotniţă simplă din lemn acoperită cu şindrilă, având două clopote mici. Menţionăm aici in mod deosebit activitatea D-lui Toader Chiciorea, fiul preotului Gheorghe Chiciorea, care sub conducerea sa pe vremea când era primarul satului, ajutat de un comitet de conducere, s-a înnoit catapeteasma cu pictură tot pe pânză şi ulei, adăugându-se şi icoanele împărăteşti şi praznicale, pictate pe lemn, icoane care se păstrează şi astăzi şi urmează a fi aşezate în muzeul Bisericii ce se va deschide până la finele anului 2008 din inţiativa preotului paroh Stoicescu Gh Georgian-Laurenţiu. La anul 1940 Biserica, datorită deteriorării în timp a ei, va fi reconstruită, se va schimba cu totul acoperişul şi se va pune tablă galvanizată.

La acest an Biserica va fi resfinţită de C. Pr. Ec. Stravofor Toader Macovei, Preşedintele Cercului Pastoral Zăbala şi delegat al Sfintei Episcopii de Roman. ÎIn această Biserică au slujit pe rând preoţi cu lungă durată: P.C. Preot Emanoil Andrei (1900-1920), apoi nepotul lui P.C. Preot Gheorghe Chiciorea (1921-1930), P.C. Preot Mina Moldovan (1930-1938); a urmat apoi o serie de mai mulţi preoţi călugări şi misionari ca suplinitori, până la Pr. Nicolae Pogan (nu se cunosc cu exactitate anii de păstorire), apoi iar  suplinitori ca Pr. Gropnic C., până în 1957 când este hirotonit pe seama parohiei vacante tânarul preot Ludescu Dumitru, nepot al Pr. Gheorghe Chiciorea. În 1987 parohia devine vacantă fiind suplinită pentru scurt timp de Pr. Mitică Rebega. Apoi va fi ocupata de Pr Budianu Toderică, iar la iniţiativa sa şi a credincioşilor între anii 1992-1993 va mări Biserica şi va fi pictată în tehnica fresco, fiind sfinţită de către P.S. Episcop Epifanie Norocel, episcop al Eparhiei Buzăului şi Vrancei. În anul 1996 parohia devine iarăşi vacantă fiind ocupată în acelaşi an de Pr. Băieşu Corneliu. Acesta se va îngriji de reamenajarea clopotniţei, aceasta fiind reconstruită aproape în totalitate.

 

 

După anul 2000, prin bunăvoinţa credincioşilor şi a conducerii locale, s-a construit şi casa de hram, loc destinat săvârşirii mesei praznicale din ziua hramului - 6 decembrie. În septembrie 2006 parohia redevine vacantă, fiind ocupată la data de 19 Nov 2006 de actualul preot Stoicescu Gh. Georgian-Laurenţiu, numit de către Episcopia Buzăului şi Vrancei prin bunăvoinţa P.S. Sale Epifanie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagină realizată de: P.C. Preot Prof. Stoicescu Gh Georgian-Laurenţiu, Decembrie 2007.

Reveniţi la pagina anterioară